China își pune economia pe picior de război. Ce prevede noua lege a mobilizării

China a adoptat o versiune revizuită a legii privind mobilizarea pentru apărare, care extinde semnificativ domeniile ce pot fi incluse într-un eventual efort național de război, de la proprietăți și industrie până la inteligență artificială, drone și infrastructura digitală.

Armata chineză/FOTO:AFP

Noua lege a fost aprobată în urmă cu câteva zile de Comitetul Permanent al Adunării Naționale Populare și urmează să intre în vigoare la 1 octombrie 2026, potrivit agenției de presă Xinhua.

Documentul are 14 capitole și 82 de articole și reflectă, potrivit autorităților chineze, obiectivul președintelui Xi Jinping de a consolida capacitățile militare și sistemul național de securitate.

Autoritățile susțin că reforma va contribui la modernizarea mecanismului de mobilizare și la integrarea mai eficientă a resurselor civile și militare.

Cum ar putea funcționa mobilizarea

Noua legislație stabilește cadrul prin care China ar putea trece economia, administrația și societatea de la funcționarea în timp de pace la un regim adaptat unei situații de război sau unei amenințări majore.

Potrivit prevederilor prezentate de presa de stat chineză:

-mobilizarea va fi coordonată de Partidul Comunist Chinez, iar decizia de declanșare îi va reveni președintelui Xi Jinping, în baza unei hotărâri a Adunării Naționale Populare;

-bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani și femeile între 18 și 55 de ani pot fi chemați să contribuie la efortul de apărare. Femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele care îngrijesc copii, persoane cu dizabilități sau vârstnici în instituții specializate, profesorii din învățământul primar și persoanele bolnave sunt exceptate;

-statul poate rechiziționa sau utiliza proprietăți private, cu excepția locuințelor și bunurilor personale, cu obligația de a acorda despăgubiri în cazul distrugerii sau deteriorării acestora;

-companiile pot fi obligate să își adapteze activitatea pentru producția, depozitarea și transportul de echipamente destinate apărării;

vor fi create capacități alternative de producție și stocuri de rezervă în apropierea unor fabrici și depozite strategice, pentru situația în care acestea ar fi distruse;

-mobilizarea va include domenii precum inteligența artificială, dronele, spațiul cibernetic și securitatea cibernetică, dar și sectorul media;

autoritățile vor putea introduce măsuri de control asupra informațiilor și sancțiuni pentru difuzarea de informații considerate false;

-în situații de mobilizare vor fi supuse unui control sporit finanțele, transporturile, comunicațiile, internetul, energia și aprovizionarea cu alimente.

Sancțiuni pentru refuzul mobilizării

Legea prevede sancțiuni pentru persoanele sau companiile care refuză să îndeplinească obligațiile de mobilizare, să pună la dispoziție resurse sau să respecte măsurile impuse de autorități.

Sunt prevăzute amenzi, executarea forțată a obligațiilor, reținerea administrativă și, în anumite situații, răspunderea penală.

Sunt vizate inclusiv divulgarea de informații clasificate și actele de sabotaj.

O lege adoptată pe fondul consolidării militare

Revizuirea legislației face parte din eforturile conducerii de la Beijing de a integra mai strâns resursele civile în strategia de apărare.

Xi Jinping a făcut din modernizarea forțelor armate și din pregătirea pentru eventuale conflicte o prioritate a mandatului său. În același timp, tensiunile dintre China și Taiwan, precum și rivalitatea strategică dintre Beijing și Statele Unite, au determinat în ultimii ani o atenție sporită asupra capacității Chinei de a mobiliza rapid resurse în cazul unei crize.

Noua lege nu înseamnă că Beijingul se pregătește în mod direct să declanșeze un război. Ea oferă însă autorităților un cadru juridic mai larg pentru a transfera resursele economice și sociale către obiective militare în cazul în care conducerea chineză ar considera că securitatea națională este amenințată.

Reforma are loc și într-o perioadă în care Xi Jinping continuă reorganizarea conducerii militare chineze, inclusiv prin înlocuirea unor generali de rang înalt.

În acest context, analiștii urmăresc dacă epurările din armata chineză, consolidarea controlului politic și extinderea mecanismelor de mobilizare sunt legate în principal de lupta împotriva corupției sau de pregătirea pentru eventualitatea unui conflict în jurul Taiwanului.

Pentru moment, Beijingul prezintă noua legislație drept o măsură de modernizare a sistemului de apărare și de consolidare a capacității statului de a răspunde unor situații de criză.